Cum a reuşit specia noastră să surclaseze toate celelalte specii de oameni?
În trecut au existat mai multe specii de oameni, la fel de evoluate ca şi specia noastră, şi totuşi Homo sapiens este cea care a câştigat „cursa evolutivă”, dobândind o evidentă supremaţie care i-a asigurat supravieţuirea. Cum se explică acest succes? Prin încrucişările cu celelalte specii, sugerează o ipoteză recentă.
Împerecherea inter-specifică-a indivizilor de Homo sapienscu indivizi din alte specii umane-ar fi fost cheia supravieţuirii actualei specii de om, care le-a surclasat pe toate celelalte. Prin reproducerea încrucişată, Homo sapiensar fi dobândit, de la celelalte specii, gene care i-au conferit anumite avantaje în lupta pentru supravieţuire.
Ipoteza a fost prezentată recent de prof. Robert Hammer de la Universitatea din Arizona, într-un articol din Scientific American.
„Chiar şi acum 40.000 de ani, Homo sapienstrăia alături de alte specii umane înrudite, printre care neanderthalienii şi mărunţii Homo floresiensis. Timp de decenii, oamenii de ştiinţă au dezbătut problema modului în care a apărut Homo sapiensşi cum a ajuns să fie ultima specie umană supravieţuitoare.”
O teorie-cheie a fost elaborată pe baza studiilor genetice realizate în anii 1980 şi susţine că oamenii moderni (din punct de vedere anatomic) au apărut în Africa şi s-au răspândit apoi în întreaga Lume Veche, înlocuind complet grupurile umane mai vechi care existau deja.
Dar în ce mod a ajuns această specie nouă să devină ultima specie rămasă în viaţă pe Terra este încă un mister, spune prof. Hammer.
Un studiu din 2011 a ajuns la aceleaşi concluzii, iar cercetătorii afirmă că primii oameni moderni s-au protejat de maladiile noi pentru ei încrucişîndu-se cu neanderthalienii.
E larg acceptată ideea că H. sapienss-a încrucişat cu H. neanderthalensisdupă „ieşirea din Africa”, iar un studiu a sugerat că, făcând acest lucru, indivizii de H. sapiens au dobândit gene cu efect protector care, în cele din urmă, i-au ajutat să populeze întreaga planetă.
„Dată fiind complexitatea vestigiilor fosile africane, care arată că o varietate de grupuri umane tranziţionale, cu un amestec de trăsături moderne şi arhaice, a trăit pe o arie extinsă, din Maroc până în Africa de sud, într-o perioadă cuprinsă aproximativ între 200.000 şi 35.000 de ani în urmă, eu susţin un model care implică încrucişările interspecifice în timpul tranziţie de la arhaic la modern, spune prof, Hammer.
„Numit uneori Evoluţia Africană Multiregională, acest scenariu permite posibilitatea ca unele trăsături care ne conferă caracterul modern din punct de vedere anatomic să fi fost moştenite de la forme de tranziţie înainte ca acestea să dispară. În opinia mea, Evoluţia Africană Multiregională, împreună cu modelul de hibridizare al lui Bräuer [o ipoteză care sugerează că ar fi putut exista hibridizări între forme arhaice eurasiatice de oameni şi omul modern, n.r.] explică cel mai bine datele genetice şi fosile pe care le avem până în prezent.”
Mai sunt necesare cercetări pentru a sprijini această ipoteză, dar ea rămâne un pas important în descifrarea acestei mari enigme:cum se face că, dintre toate speciile de oameni care au populat Pământul în aceeaşi perioadă cu H. sapiens, doar specia noastră a rezistat până azi, devenind singura specie de om care trăieşte Terra şi cunoscând un succes evolutiv excepţional?
sursa:descopera.ro