Cum a fost scufundat distrugătorul sovietic "Moskva"?!?

La 26 iunie 1941, în faţa Portului Constanţa, a fost scufundată una dintre cele mai puternice nave de război sovietice din Marea Neagră-distrugătorul "Moskva". 

După 70 de ani, epava distrugătorului "Moskva" a fost găsită la Constanţa, de o echipă mixtă de scafandri din Ucraina, Rusia şi România, care a lucrat mai bine de o lună pentru a localiza epava. Acesta este momentul în care revine întrebarea: Cum a fost scufundat puternicul distrugător?

Barajele de mine

Portul Constanţa era apărat dinspre mare de baraje de mine cu pase de trecere la Tuzla şi Midia. În barajele de la Constanţa fuseseră plantate (15-19 iunie 1941) 2315 mine marine. Barajele erau dispuse până la aproximativ 10-12 mile marine, distanţă de bătaie a bateriilor de artilerie de coastă române şi germane. Astfel, puteau fi lovite cu focul artileriei navele care ar fi încercat să facă culoare prin baraje, dragând minele.

La 22 iunie 1941, spre seară, au zburat deasupra portului Constanţa primele avioane de cercetare sovietice. În ciuda focului tras de artileria antiaeriană română şi germană niciun avion nu a putut fi doborât. A doua zi, câteva avioane de război sovietice bombardează sporadic oraşul şi portul Constanţa. De marţi, 24 iunie 1941, intervine aviaţia de vânătoare românească care doboară mai multe de luptă sovietice. Este momentul în care flota navală română pleacă din port pentru a se dispersa, evitând astfel să fie lovită de aviaţia sovietică. 

Atacul sovietic

În zilele de 25 şi 26 iunie, flota URSS-ului la Marea Neagră organizează un atac asupra liniei de ţărm românesc. Forţele navale sovietice au fost dispuse astfel:gruparea principală formată din navă de linie cuirasata "Parijnaia Comună" de 23.000 tone, mai multe crucişătoare şi distrugătoare, dispuse la 120-150 mile marine de Constanţa, cu misiunea de neutralizare a apărării litoralului în vederea executării, ulterior, a unei operaţii de desant maritim. O altă grupare de lovire era compusă din crucişătorul Vorasilov şi distrugătoarele Soobraziteli şi Smaslennai cu misiunea de dezvoltare a succesului atacului gruparii de cercetare-lovire formată din distrugătoarele mari ("conducătoare de flotilă") Moskva şi Harcov care urmau să atace primele rezervoarele şi trenurile de carburanţi de la Palas şi din port. Atacurile navelor trebuiau susţinute cu bombardamente ale aviaţiei. La 25 iunie 1941, Comandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagră a aprobat Planul de acţiune al atacului asupra Constanţei.

Confruntarea

Pentru a evita lovirea de mine ancorate, cele două nave, Moskva şi Harcov,   navigau cu paravanul antimină montat la prova. Instalaţiile paravan ale navei din capul formaţiei Harkov s-au rupt şi scufundat. Atunci a trecut în faţă liniei de şir Moskva cu paravanele la apa. La ora .15, submarinul Delfinul, aflat în larg la 30 mile marine, a observat o rachetă de semnalizare trasă de pe una din navele sovietice. La ora 3, 30 distrugătorul "Mărăşti" observă o formaţie de nave. Acestea ajung la 20 mile marine de litoral la oră 3, 42. La scusrt timp, distrugătorul "Mărăşti", aflat în zonă Eforie Sud, se apropie de inamic. La fel procedează şi distrugătorul "Regină Maria", aflat în zonă Agigea .La oră 4, 02, cele două nave sovietice, Moskva" şi Harcov, deschid focul de artilerie asupra portului şi gării Palas. Au fost lovite şi incendiate câteva cisterne petroliere de cale ferată şi mai multe magazii. Imediat a deschis focul bateria de artilerie de coastă românească de la Agigea. În jurul orei 4, 11, cele două distrugătoare româneşti deschid focul asupra navelor sovietice, la fel că şi bateria germană de mare calibru Tirpitz care trage 39 de lovituri. Moskva, care  pătrunsese în barajul de mine, întoarce, lansând o perdea de fum şi încearcă să părăsească luptă. Harkov este avariat uşor de un proiectil şi se retrage. La oră 4, 26, în babordul liderului Moskva a avut loc o puternică explozie care a rupt nava în două. În trei -patru minute, distrugătorul s-a scufundat. Supravieţuitorii au fost salvaţi de vedetele şi hidroavioanele româneşti.

Există cel puţin trei variante privind scufundarea distrugătorului: una spune că ar fi lovit o mină marină, a doua variantă că ar fi fost torpilat din greşeală de un submarin sovietic iar cea de-a treia, că ar fi fost lovit de un obuz tras de artileria de coastă germană sau de navele de razboi române. Distrugătorul sovietic Moscova avea o lungime de 127, 5 metri, o lăţime de 11, 7 metri şi cântărea 2.623 de tone încărcat la capacitate maximă.