Crișcior, marele centru aurifer al României ajuns istorie

Mii de oameni au muncit în minele metalice și în uzinele din Crișcior, o fostă așezare minerească din Hunedoara înființată în jurul unora dintre cele mai bogate zăcăminte de aur din Europa.

Peste 3.000 de oameni munceau la începutul anilor ’90 în minele de aur și cupru și în uzinele din comuna Crișcior din Hunedoara, o localitate învecinată Bradului, puternic industrializată în anii de comunism, cu o tradiție de peste trei secole în exploatarea resurselor de aur și argint.

La începutul anilor 2.000, exploatările miniere din Munții Metaliferi se aflau într-un declin profund, care a contribuit, alături de alți factori, la închiderea lor în următorii ani.

Autoritățile explicau atunci că mineritul se afla în regres de mai mulţi ani, mai multe dintre zăcăminte erau epuizate, iar costurile producţiei şi funcţionării minelor în raport cu cererea pieţei erau considerate prea mari de statul român, pentru a mai putea fi rentabilizate.

Comuna care nu a mai devenit oraș

Totuși, în 2001, comuna Crișcior, care număra atunci peste 4.000 de locuitori, a fost propusă de politicienii locali să primească statutul de oraș.

Avea peste 1.500 de gospodării şi un Centru civic format din 12 blocuri, cu 400 de apartamente, iar de-o parte și de cealaltă a râului care o traversează mai multe uzine și mine de aur, argint, cupru și zinc se aflau încă în activitate.

Propunerea legislativă de transformare a comunei în oraş, iniţiată de fostul deputat Gheorghe Barbu, a fost respinsă în 2001, în Parlamentul Românei.

Micul orășel minier și-a continuat declinul, iar până la sfârșitul anilor 2000, cele mai multe dintre unitățile industriale ale sale au fost închise.

Marile construcţii industrale din Crișcior au fost puse la pământ, iar bunurile lor au fost pierdute, dezafectate sau valorificate la centrele de colectare a fierului vechi.

Mulți dintre foștii mineri și muncitori au părăsit localitatea, iar mai multe blocuri destinate acestora au fost părăsite complet. Aceeași soartă au avut-o și clădirile care deserveau întreprinderea minieră Gurabarza (Crișcior).

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro