Complex militar-industrial roman de proporții descoperit în nordul Angliei, pe râul Wear
O pereche de pietre de ascuțit duble zăcând în nămolul de pe mal. Arheologii din nordul Angliei au scos la iveală dovezile existenței unui complex militar-industrial roman necunoscut până acum, care arată cum se pregătea armata romană de război în urmă cu aproape 2.000 de ani.
Pe malurile râului Wear, în apropiere de Sunderland, cercetători sprijiniți de Universitatea din Durham au descoperit peste 800 de pietre de ascuțit romane – unelte esențiale folosite pentru ascuțirea săbiilor, pumnalelor, sulițelor și a altor echipamente militare. Alături de acestea, 11 ancore din piatră indică existența unui sistem sofisticat de transport fluvial, conceput pentru aprovizionarea forțelor romane din Britania și dincolo de ea.
Experții consideră acum că situl de la Offerton nu a fost un atelier minor, ci un centru strategic de producție militară, care funcționa la scară industrială chiar la marginea frontierei nordice a Imperiului Roman.
Unealta esențială a soldatului roman
În armata romană, armele bine ascuțite însemnau supraviețuire. Fiecare legionar purta o piatră de ascuțit, pentru a se asigura că lamele rămâneau pregătite de luptă în orice moment. De la săbiile infanteriei până la uneltele agricole folosite în taberele militare, pietrele de ascuțit erau indispensabile mașinăriei de război a Romei.
Până de curând, arheologii identificaseră doar aproximativ 250 de pietre de ascuțit romane pe întreg teritoriul Insulelor Britanice. Descoperirea a peste 800 de exemplare într-un singur loc reprezintă, prin urmare, o concentrare fără precedent de echipamente asociate armatei.
Potrivit arheologilor de la Universitatea din Durham, cantitatea, uniformitatea și deșeurile de producție descoperite la Offerton sugerează clar o producție de masă destinată aprovizionării militare, nu uzului civil local.
Pietrele de ascuțit – bare de piatră folosite pentru ascuțirea săbiilor, uneltelor și echipamentelor militare – erau esențiale pentru armata romană și erau produse în masă în întreg imperiul. Credit: Gary Bankhead / Universitatea din Durham.
Dovezile științifice confirmă activitatea militară romană
Pentru a confirma vechimea descoperirilor, cercetătorii au realizat teste de luminiscență stimulată optic (OSL) pe straturile de sediment din jurul artefactelor. Această metodă determină momentul în care granulele minerale au fost expuse ultima dată la lumină solară.
Rezultatele au fost concludente. Sedimentul de sub stratul cu pietre de ascuțit datează din perioada 42–184 d.Hr., iar stratul care conține pietrele de ascuțit din perioada 104–238 d.Hr. – un interval în care prezența militară romană în Britania era la apogeu, incluzând construirea și ocuparea Zidului lui Hadrian.
Acest lucru plasează situl de la Offerton exact în intervalul de funcționare a sistemului roman de apărare a frontierei.
O fabrică construită pentru o armată
Pietrele de ascuțit recuperate dezvăluie toate etapele procesului de producție. Unele sunt brute și neterminate, purtând urme clare de unelte. Altele prezintă suprafețe lustruite și muchii atent modelate, gata de utilizare.
Arheologii au identificat și 65 de „pietre duble”, încă unite înainte de a fi separate, ba chiar și un rar exemplar „triplu” – indicii puternice ale unei producții standardizate, de mare volum.
În mod semnificativ, fiecare piatră de ascuțit recuperată este deteriorată. Cercetătorii cred că doar piesele defecte sau sparte erau abandonate la fața locului, în timp ce exemplarele perfect funcționale erau expediate către unitățile militare. Armata romană cerea uniformitate strictă, iar echipamentele necorespunzătoare erau pur și simplu respinse.
Carieră, logistică și transport fluvial
Dovezile sugerează că gresia era extrasă intenționat de pe malul nordic al râului Wear și transportată peste râu pentru prelucrare pe malul sudic, mai plat. Acest peisaj organizat seamănă izbitor cu zonele militar-industriale romane cunoscute din alte părți ale imperiului.
Descoperirea celor 11 ancore de piatră – cea mai mare concentrație de acest tip găsită vreodată într-un râu din nordul Europei – întărește ideea unei logistici intense. Aceste ancore erau probabil folosite de ambarcațiuni fluviale care transportau blocuri grele de piatră și pietre de ascuțit finite.
De pe râul Wear, proviziile puteau fi trimise către depozite de coastă și distribuite pe mare către forturile romane din întreaga Britanie sau chiar exportate pe continentul european.
Un punct orb strategic adus la lumină
Poate cel mai frapant este ceea ce dezvăluie descoperirea despre rolul regiunii Sunderland în Britania romană. Deși situată aproape de Zidul lui Hadrian, zona oferise până acum puține dovezi de activitate romană.
„Acest sit plasează Sunderland pe harta militară romană pentru prima dată”, notează cercetătorii. „Arată că regiunile din apropierea frontierei nu erau zone tampon goale, ci centre de producție esențiale pentru susținerea armatei Romei.”
Piatră de ascuțit în formă de bară, cu urme de unelte, descoperită la Offerton, lângă Sunderland. Credit: Universitatea din Durham.
Două milenii de conflict și continuitate
Povestea militară a sitului nu se încheie cu romanii. Săpăturile au scos la iveală și structuri defensive și industriale mai târzii, inclusiv debarcadere din piatră și lemn, încălțăminte din perioada Tudorilor, unelte și ghiulele din timpul Războaielor Civile Engleze.
Împreună, aceste descoperiri extind istoria conflictului, a logisticii și a utilizării strategice a râului Wear pe o perioadă de peste 1.800 de ani.
Rescrierea istoriei Britaniei romane
Prezentată în seria BBC „Digging for Britain”, descoperirea de la Offerton este deja descrisă drept una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din nordul Angliei din ultimul secol.
Mai presus de toate, ea dezvăluie un adevăr fundamental al imperiului: Roma nu a stăpânit Britania doar prin ziduri, ci prin fabrici, linii de aprovizionare și oțel permanent ascuțit.
Iar pe malurile râului Wear, armata romană s-a asigurat că lamele sale erau întotdeauna pregătite.