Cercetătorii descoperă originile sogdienilor, misterioșii negustori ai Drumului Mătăsii

Un studiu recent privind moștenirea istorică și genetică a sogdienilor reunește principalele aspecte din viața acestor negustori antici, care au fost o verigă esențială între Est și Vest pe Drumul Mătăsii. Analizat din perspective arheologice, istorice și genomice, studiul explorează originile sogdienilor, tiparele lor de migrație și asimilarea culturală, subliniind astfel contribuția lor la schimburile comerciale și culturale de lungă durată.

Sogdienii erau un popor vorbitor de limba iraniană orientală, originar din Sogdiana, regiune ce corespunde în prezent Uzbekistanului, Kârgâzstanului și Tadjikistanului. Comercianți, artizani și intermediari culturali, influența lor a atins apogeul în timpul dinastiei Tang (aproximativ 618–907 e.n.), cunoscută drept „Epoca de Aur” a Drumului Mătăsii. Până de curând, însă, originile și interacțiunea lor cu alte populații erau puțin cunoscute.

O descoperire importantă despre sogdieni a venit din analiza a două schelete excavate dintr-un mormânt dinastiei Tang, M1401, situat în Guyuan, nord-vestul Chinei. Mormântul a fost excavat de Institutul de Relicve Culturale și Arheologie Ningxia în 2014, pentru a preveni jafurile, iar comorile sale includ fresce, figurine, monede și mărgele de sticlă. Descoperirile au demonstrat că acolo fusese înmormântată o familie sogdiană.

Bărbatul și femeia îngropați în mormânt au fost supuși analizelor genetice și morfologice, dezvăluind rezultate surprinzătoare. Conform cercetătorilor, SUTE1 avea o moștenire genetică mixtă, incluzând componente locale și elemente genetice din Complexul Arheologic Bactria-Margiana (BMAC), reflectând o influență din Asia Centrală.

Pe de altă parte, SUTE2 era mult mai apropiat genetic de populația locală din regiunea Fluviului Galben al Chinei, oferind astfel o nouă dovadă a căsătoriilor mixte și a asimilării culturale. Această dualitate genetică reflectată în mormânt evidențiază o istorie mai amplă a integrării sogdienilor în societățile locale. Documentele istorice chineze menționează sosirea familiilor sogdiene în China în timpul dinastiilor Wei Jin și Sui Tang. Sogdienii s-au căsătorit cu populațiile locale și au stabilit comunități prospere în orașe importante, inclusiv în Chang’an (actualul Xi’an), stimulând comerțul și interacțiunile culturale.

Arhitectura mormântului și obiectele funerare din interior oferă alte exemple ale felului în care sogdienii au combinat influențele culturale diverse. Artefactele recuperate din M1401 subliniază sinteza tradițiilor sogdiene și Tang, ilustrând cum Drumul Mătăsii a servit ca un adevărat creuzet pentru schimburi culturale și genetice.

Sogdiana, situată între râurile Amu Darya și Syr Darya, a devenit o regiune strategică și foarte bogată, ceea ce a ajutat-o să se dezvolte ca un centru al comerțului și culturii. Timp de multe secole, Sogdiana a fost cucerită de diverse imperii, inclusiv Imperiul Ahemenid, Alexandru cel Mare și Imperiul Kușan. Din această poziție privilegiată, negustorii sogdieni au acționat ca intermediari în schimburile de bunuri, idei și artă între China, Persia și lumea mediteraneană.