Cea mai mare construcţie preistorică din estul Europei, descoperită în Maramureş

Arheologii maramureşeni împreună cu colegi din Germania, Polonia şi Ucraina au găsit într-unul dintre siturile arheologice de la Lăpuşu Românesc ceea ce pare să fie cea mai impunătoare construcţie descoperită în estul Europei.

Clădirea din lemn s-a presupus că servea ca loc de reuniune pentru ospeţe funerare. Obiectele găsite în monument demonstrează, susţin experţii, că mineritul în bazinul Lăpuşului datează din epoca bronzului şi că locuitorii au venit în zonă atraşi de bogăţiile minerale, relatează emaramures.ro.

Construcţia găsită ocupa întreg arealul unui tumul  şi este asemănătoare celor din civilizaţia miceniană. Are formă dreptunghiulară, iar specialiştii o numesc megaron.

„La sfârşitul anului trecut, s-a constatat prezenţa unei construcţii incendiate, de formă dreptunghiulară de orientare nord-sud, şi de dimensiuni impresionante. Este vorba de cea mai mare construcţie descoperită până în prezent în bazinul carpatic. Are 25 metri lungime şi 11 metri lăţime”, a explicat Carol Kacso, arheolog la Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureş.În interiorul construcţiei, cercetătorii au presupus că se realizau reuniuni şi ospeţe funerare, judecând după prezenţa unor obiecte de ceramică folosite la astfel de ritualuri. Pentru determinarea perioadei din care atestă construcţia, s-a folosit o tehnică specială cu carbon.

Arheologii au concluzionat, în urma studiilor, că mineritul în zona Lăpuşului era printre ocupaţiile importante ale locuitorilor încă din epoca bronzului, bogăţiile naturale fiind cele care au dus la dezvoltarea unor aşezări importante.

Cercetările continuă la Lăpuş şi în perioada următoare, însă arheologii au şi o nemulţumire. Sit-ul, care se află în proprietatea localnicilor, poate fi afectat grav de culturile agricole. „Din păcate, o parte din aceşti tumuli sunt ameninţaţi de distrugere. Din păcate, acest sit, deosebit de important, continuă să fie în proprietatea localnicilor, care evident folosesc terenul pentru lucrările agricole. Orice lucrare s-ar realiza acolo distruge mai mult sau mai puţin o parte din monumente”, a adăugat arheologul.

Din echipa de cercetare au făcut parte specialişti recunoscuţi pe plan internaţional, printre care Carola Metzner-Nebelsick de la Universitatea din München şi Louis Nebelsick de la Universitatea din Varşovia. Pe şantierul de la Lăpuşu Românesc a fost prezent şi cercetătorul român Alexandru Vulpe.Materialele găsite în sit-ul de la Lapus vor fi restaurate şi vor fi prezentate curioşilor într-o expoziţie specială.