Ce va rămâne din celebra Hală Matache. Planurile Primăriei Capitalei şi soluţiile istoricilor şi urbaniştilor

Ultima dezbatere publică despre strămutarea Halei Matache, care a avut loc luni la Primăria Capitalei,   a scos la iveală mai multe erori făcute de municipalitate atunci când a început lucrările pentru construirea Bulevardului Uranus, cu patru benzi, menit să decongestioneze traficul rutier din zonă.

Una dintre acestea a fost descoperirea ulterioră a unui canal colector care trece pe sub mijlocul clădirii. „Nu se ştia de acest canal colector. A apărut ulterior”, a spus Ion Dedu, şeful direcţiei Transporturi din Primăria Capitalei.

Soluţia propusă de primărie este ca Hala Matache să fie strămutată cu 40 de metri în spate faţă de poziţia în care se află acum. Asta pentru că dacă Hala Matache ar rămâne pe loc, acest lucru ar costa cu un milion de euro mai mult decât decât dacă ar fi strămutată. Însă nimeni nu a văzut proiectul de strămutare şi nici costurile întregii lucrări.

„Ar costa cu un milion de euro mai mult să rămână pe loc. Dacă faci o investiţie care aduce venituri mici, mai bine n-o faci. Investiţia are valoare în condiţiile în care produce beneficii. Ori mutarea halei, crearea unei zone în faţa acestei hale în care să se poate face turism creează beneficii. După cum ştiţi, restaurările sunt mult mai scumpe”, argumentează Ion Dedu.

Andrei Pippidi:„Clădirea putea fi salvată”

Prezent la dezbateri, istoricul Andrei Pippidi a declarat pentrugândulcă Hala Matache ar fi putut fi păstrată aşa cum e.

„Dar cu  toleranţa vinovată a Primăriei şi a Poliţiei această clădire este demolată. Noi vorbim de ea ca şi cum demolarea ei ar trebui să urmeze. Nu, demolarea ei s-a făcutt deja, de atâtea ori am văzut diverşi indivizi dubioşi, care cu baroasele spărgeau zidurile acestei clădiri”, a declarat Andrei Pippidi.

Istoricul spune că s-ar fi aşteptat să vadă de la primărie planurile de strămutare.

„N-am văzut planurile şi măsurătorile precise. Oamenii s-au adunat astăzi ca să fie auziţi”, a spus istoricul. Andrei Pippidi a mai spus că ulltima dezbatere nu mai schimbă nimic din situaţia de la Hala Matache.

”Desigur,   nu e unul dintre monumentele cele mai interesante şi mai preţioase ale acestui oraş. Dar nu vedeţi cum se duc unul după altul? Şi până la urmă asta creează o indiferenţă a publicului care nu locuieşte în zonă”, a mai spus Andrei Pippidi.

Arhitectul-şef:„Nu s-a hotărât în ce formă va fi reconstruită hala”

Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei, a declarat că Hala Matache va fi reconstruită, dar urmează să se hotărească în ce variantă. "Dacă vedeţi o imagine cu Hala Matache dinainte de război, este absolut o altă clădire. Încă nu s-a luat decizia dacă se reconstruieşte forma originală a halei dinainte de război sau cea hibrid, de după război. În orice caz, zidăria de acolo nu are valoare în ecuaţia monumentului istoric. Elementele de metal sunt cele valoroase acolo, se extrag, se depozitează, se restaurează şi se vor folosi la reconstrucţia pe un alt amplasament al halei", a spus Gheorghe Pătraşcu.

Arhitectul-şef a mai spus că elementele de metal cuprinse în clădire sunt valoroase cuprinse, iar acestea vor fi extrase, depozitate, restaurate şi folosite la reconstruirea halei pe un alt amplasament.

Proprietarii din zonă:„Suntem nişte victime”

Grupaţi în Asociaţia Pro Matache, locuitorii din zonă au declarat că întregul perimetru a ajuns aşa din cauza Primăriei Capitalei, care a administrat o mare parte a caselor din zonă.

„În momentul de faţă suntem nevoiţi să fim de acord cu ambele soluţii, şi cu hala pe loc, şi cu hala strămutată, deci nu demolată. Dar dacă ne întrebau acum trei ani le spuneam că hala ar fi trebui să stea pe loc. Dar acum soluţiile nu sunt la noi, nu suntem specialişti, suntem nişte victime ale acestor oameni care îşi fac treaba cu jumătăţi de măsură”, a spus Silviu Marcu, preşedintele  Asociaţiei Pro Matache.

El mărturisit că nu e sigur că odată demolată Hala Matache va mai fi reconstruită vreodată.

„Soluţia ar fi ca atât administraţia, cât şi ONG-urile, adică ambele părţi, să se aşeze la masa tratativelor, să discute cu specialiştii şi să decidă ce este mai bine pentru Bucureşti şi să se ţină cont de locuitorii zonei. ONG-urile să se aşeze la masa tratativelor, să nu mai fie atotştiutori, pentru că noi suferim, suntem falimentari, trăim într-o zonă care este insalubră, plină de mizerie şi gunoi", a adăugat Silviu Marcu.

Hala Matache este clădire clasată ca monument istoric şi cultural. De mai mulţi ani, clădirea este disputată de către reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentele care susţin reabilitarea ei şi Primăria Capitalei care susţine că monumentul ar trebui mutat din calea Bulevardului Uranus care va uni nordul oraşului cu sudul lui.

Ultima dispută pentru clădire a avut loc în 13 februarie, când peste 50 de persoane au protestat în faţa Ministerului Culturii şi au solicitat ministrului să retrimită avizul de mutare a Halei Matache la Comisia Monumentelor Istorice, deoarece atunci când acesta a fost acordat, nu s-ar fi luat în calcul varianta păstrării amplasamentului monumentului.

Lucrările la Bulevardul Uranus, din cauza cărora Hala Matache va fi strămută, au început în octombrie 2010. Din cei 12 kilometri prevăzuţi în proiectul pentru bulevardul care are trei benzi pentru maşini şi una pentru tramvai au fost construiţi  doar 1, 2 kilometri.

sursa:gandul.info