Când au început strămoșii oamenilor să folosească unelte?
Cel mai vechi sit arheologic cunoscut a fost descoperit în 2011, în localitatea Lomekwi din Kenya, de o echipă coordonată de Sonia Harmand, o cercetătoare franceză specializată în arheologie preistorică.
La fața locului, cercetătorii au scos la iveală unelte - nicovale de lavă și ciocane, precum și așchii de piatră ascuțite - contemporane cu Australopithecus afarensis, adică specia lui Lucy, un schelet descoperit în Etiopia în urmă cu cincizeci de ani, informează Agerpres.
Întrebată de AFP dacă Lucy sau un membru al speciei sale a putut utiliza acele unelte, cercetătoarea franceză a răspuns astfel:
„De fapt, i-au fost atribuite lui Lucy uneltele din Lomekwi, pentru că acesta era cel mai simplu mod de a face lucrurile, deoarece acele unelte îi sunt contemporane. Lucy a fost importantă pentru tot ceea ce ea ne-a oferit ca informații despre capacitatea de a fi biped, creier și modele ale evoluției umane. Însă descoperirile mele se referă la un aspect al lui Lucy despre care încă se vorbește foarte puțin: aspectul cognitiv”.
Sonia Harmand a vorbit și despre informațiile pe care le-a aflat despre Lucy datorită acelor unelte.
„Hominizii care au cioplit în piatră la Lomekwi nu se aflau la prima lor încercare, pentru că s-a constatat deja un fel de măiestrie, o producție în masă de așchii de piatră. Această tehnică nu a fost folosită la întâmplare, doar în mod oportunist. Avem într-adevăr o selecție de roci foarte speciale, ceea ce arată că ei le ciopleau deja înainte și cunoșteau deja proprietățile lor”, a declarat ea.
„Când vorbim despre tranșare, despre cuțite, bineînțeles, ne gândim la tranșarea cărnii. Dar ele puteau fi folosite și pentru a tăia plante comestibile, de exemplu. În plus, există tot felul de semne de lovituri pe unele dintre unelte, ceea ce ne face să credem că spărgeau probabil și oase pentru a ajunge la măduva osoasă. Dispunem, de asemenea, de informații despre dinții lui Lucy, care ne arată că ea avea un regim alimentar destul de variat, cu plante, fructe, lucruri care erau puțin moi. Dar și lucruri mai dure, deoarece avea totuși niște molari mari, deci consuma probabil tuberculi, nuci, semințe și alte lucruri de genul acesta”, a adăugat cercetătoarea franceză.
„Hominizii, în urmă cu 3,3 milioane de ani, știau deja cum să identifice rocile cele mai potrivite sau cele mai ușor de cioplit”, a adăugat Sonia Harmand.
Rămășițele lui Lucy, expuse în Muzeul Național al Etiopiei (© Radosław Botev / Wikimedia Commons)