Așezarea descoperită în Islanda care ar putea rescrie istoria vikingilor

O echipă de arheologi a anunțat descoperirea unei așezări vikinge în Islanda, ridicate în jurul anului 800, cu circa 75 de ani mai veche decât perioada în care se credea că vikingii au descoperit această insulă.

Arheologii au descoperit o „casă lungă”, clădire de locuit folosită în comun de vikingi în acea perioadă, care ar putea face parte dintr-o așezare de vară construită în anii 800. Această structură se afla îngropată sub una similară de dată mai recentă.

„Casa comună mai recentă este și cea mai bogată descoperită până acum în Islanda. Este greu să nu ajungem al concluzia că îi aparținea unei căpetenii”, a spus arheologul Bjarni Einarsson, pentru Live Science.

Casele lungi erau structuri din lemn de până la 75 de metri lungime și 6 metri lățime, ce erau folosite drept locuințe comune în ținuturile nordice, în epoca vikingilor. Acestea erau împărțite în camere și putea fi folosite în comun de mai multe familii. Ocazional, în perioadele foarte reci, vikingii adăposteau în aceste case și animale domestice, pentru a le proteja.

Ambele așezări au fost descoperite la Stöd, în apropiere de satul și de fiordul Stödvarfjördur, din estul Islandei. Structura mai recentă datează din jurul anului 874, corespunzând perioadei în care se credea până acum că vikingii s-au stabilit în Islanda. Conform miturilor islandeze, primii coloniști vikingi s-au refugiat pe această insulă vulcanică din nordul Atlanticului pentru a scăpa de regele norvegian Harald Fairhair. 

Între rămășițele așezării mai recente a fost descoperit unul dintre cele mai valoroase tezaure din Islanda. Acest tezaur conține mărgele ornamentale, argint și monede vechi, provenind din Orientul Mijlociu sau din perioada romană. De asemenea, tezaurul cuprinde și numeroase bucăți rupte din obiecte din argint, fiind cunoscut obiceiul vikingilor de a împărți între ei prada rupând pur și simplu în bucăți obiectele din metale prețioase. De asemenea, au mai fost descoperite de mărgele decorative realizate din sticlă, inele, precum și un mic fragment dintr-un obiect din aur. 

Foto: Bjarni Einarsson / Live Science

Sub această structură, arheologii au descoperit o „casă lungă” și mai veche. Analizele au indicat că aceasta din urmă ar fi fost construită în jurul anului 800. Arheologul Bjarni Einarsson consideră că această structură mai veche a fost o așezare de vară, locuită probabil de pescari și de către vânători de foci și balene. 

Această este și una dintre cele mai mari „case lungi” descoperite vreodată în Islanda. Una dintre particularitățile sale este că adăpostea și atelierul unui fierar, aceasta fiind singura fierărie descoperită într-o astfel „casă lungă” din Islanda. 

Această structură din Stöd este similară ca dimensiuni și funcție cu cea descoperită la L'Anse aux Meadows, pe insula canadiană Newfoundland, datată în jurul anului 1000.

„Acesta era modelul de colonizare folosit de vikingi atunci când descopereau insulele din Atlantic. Mai întâi amenajau tabere de vară, iar apoi ridicau așezări permanente”, precizează Einarsson.