Artefacte și probe descoperite în situl arheologic de la Glina-Bălăceanca

În a doua săptămână a cercetărilor de pe tell-ul preistoric de la Glina-Bălăceanca, din anul 2025, au fost identificate și cercetate mai multe gropi ce datează din perioada eneolitică, aparținând culturilor Boian și Gumelnița, precum și o groapă din epoca timpurie a bronzului, asociată culturii Glina.

„A doua săptămână a cercetărilor de pe tell-ul preistoric de la Glina-Bălăceanca a debutat cu o creștere considerabilă a efectivelor de pe șantier, odată cu sosirea studenților de la Facultatea de Istorie a Universității din București. Prezența lor a adus un plus de energie și entuziasm, dar și o importantă forță de muncă, esențială în desfășurarea activităților într-un ritm susținut. Sub îndrumarea atentă a arheologilor, au participat activ atât la săpătura propriu-zisă, cât și la curățarea, înregistrarea, spălarea și ambalarea descoperirilor. În paralel, s-au continuat observațiile stratigrafice, precum și prelevarea de date geo-spațiale și probe pentru analize de laborator”, scrie Muzeul Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.

Conform sursei citate, activitatea s-a concentrat în această săptămână pe suprafața S1 din partea de nord a tell-ului, unde a fost deschisă o nouă secțiune (B), adiacentă celei trasate în prima săptămână (A), ambele având dimensiunea de 6×6 m. În această zonă au fost identificate și cercetate mai multe gropi ce datează din perioada eneolitică, aparținând culturilor Boian și Gumelnița, precum și o groapă din epoca timpurie a bronzului, asociată culturii Glina.

Pe lângă artefactele și probele recuperate în timpul săpăturii — fragmente ceramice, oase de animale, plăcuțe de vatră, bucăți de chirpici ars, cărbuni —, o gamă largă de artefacte și ecofacte a fost identificată în urma sitării sistematice a sedimentului provenit din aceste gropi. Printre acestea se numără mărgele din lut, os sau scoică, semințe carbonizate de cereale și leguminoase, așchii de silex, oase de pește, dinți umani etc., demonstrând încă o dată importanța esențială a acestei metode în cercetarea arheologică de teren, precizează sursa citată.

„Rezultatele încurajatoare obținute în această etapă deschid perspective promițătoare pentru săptămânile următoare, în care ne propunem să extindem cercetarea și să completăm tabloul stratigrafic și cultural al locuirii preistorice din acest punct de referință al preistoriei de la porțile de sud-est ale Capitalei”, adaugă Muzeul Municipiului București.

Campania arheologică din acest an în situl de la Glina-Bălăceanca urmărește investigarea sistematică a vestigiilor descoperite anterior, precum și obținerea de noi date privind locuirile preistorice și antice din această zonă.

Activitățile vor fi realizate în cadrul proiectului de cercetare multidisciplinară intitulat „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului. Cercetări arheologice multidisciplinare în siturile preistorice de la Glina și Bălăceanca” de echipe de specialiști de la Muzeul Municipiului București, Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul Național de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Comunei Cernica.