Arheologii descoperă o moșie samariteană de 1.600 de ani cu mozaicuri la Kafr Qasim

Arheologii au scos la lumină o întinsă moșie agricolă veche de 1.600 de ani în Kafr Qasim, în centrul Israelului, oferind o privire asupra prosperității și durabilității comunității samaritene în Antichitatea târzie. Săpăturile, conduse de Autoritatea pentru Antichități a Israelului (IAA) și finanțate de Ministerul Construcțiilor și Locuințelor, au fost anunțate recent.

Mozaicuri magnifice care atestă marea bogăție și prosperitate a comunității samaritene antice. Credit foto: Emil Aladjem, Israel Antiquities Authority

Sit-ul, Khirbet Kafr Ḥatta, este menționat în textele istorice ca locul de naștere al lui Menandru, un magician samaritean și succesor al lui Simon Magul, considerat părintele sectelor gnostice și unul dintre primii convertiți la creștinism. Arheologii datează așezarea la circa 400 de ani, din perioada romană târzie până în cea bizantină (secolele IV–VII e.n.).

„Dimensiunea și splendoarea clădirilor descoperite, calitatea pardoselilor din mozaic și impresionantele instalații agricole indică marea bogăție și prosperitate a comunității samaritene locale”, au declarat directorii săpăturilor, Alla Nagorsky și dr. Daniel Leahy Griswold.

Printre cele mai valoroase descoperiri se numără un paviment din mozaic cu motive geometrice fine, frunze de acant și reprezentări de o precizie neobișnuită ale strugurilor, curmalelor, pepenilor verzi, anghinarelor și sparanghelului. La intrarea în încăpere a fost găsită o inscripție grecească ce îi ura proprietarului „Noroc bun!”. Numele înscris, au concluzionat cercetătorii, era unul comun în comunitățile samarite.

La intrarea în încăpere a fost găsită o inscripție grecească ce îi ura proprietarului „Noroc bun!” Credit foto: Emil Aladjem, Israel Antiquities Authority

În partea nordică au fost descoperite o presă de ulei, un depozit mare și un miqveh, adică o baie rituală de purificare. Specialiștii cred că apropierea presei de baie indică dorința de a produce ulei de măsline în condiții de puritate rituală. Presa era atent proiectată, cu două aripi: una pentru zona de producție, unde se aflau prese cu șurub și un bazin de zdrobire, și alta pentru camere auxiliare.

De-a lungul secolelor, regiunea a suferit schimbări importante. Complexele rezidențiale luxoase au fost înlocuite de clădiri agricole, noi ziduri au distrus mozaicurile mai vechi, iar elementele decorative au fost refolosite în construcții ulterioare. Arheologii pun aceste transformări pe seama Revoltelor Samaritenilor din secolele V–VI e.n., când comunitatea s-a ridicat împotriva dominației bizantine, care restricționa minoritățile religioase.

Presa de ulei pentru producția în condiții rituale și baia rituală alăturată. Credit foto: Emil Aladjem, Israel Antiquities Authority

„Ceea ce face acest sit deosebit de interesant este faptul că, spre deosebire de alte așezări samaritene distruse în timpul revoltelor, moșia din Kafr Qasim a continuat să fie folosită și și-a păstrat identitatea samariteană, lucru dovedit de lămpile de ulei ceramice samarite descoperite aici”, a explicat Nagorsky.

Ea a adăugat: „Acest sit ilustrează întreaga evoluție istorică a comunității samaritenilor – de la prosperitate la declin. Durata îndelungată a existenței sale și descoperirile impresionante ne vor permite să-i reconstituim istoria de-a lungul secolelor.”

IAA a declarat că eforturile de conservare a sitului vor continua în paralel cu planurile de dezvoltare ale orașului, pentru ca atât identitatea sa istorică, cât și cea modernă să fie respectate.