Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie, în dialog cu studenţii: „În viaţă nu reuşesc cei mai buni, ci oamenii consecvenţi”

Decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Adrian Cioroianu, a participat recent la un dialog între studenţi şi absolvenţi pe tema carierei, organizată de universitatea din Bucureşti, Asociaţia Community Links şi Asociaţia Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural. Conferinţa „Istorie, carieră, leadership” face parte dintr-un proiect POSDRU în valoare de 500.000 de euro care îşi propune să îi ajute pe studenţi să se orienteze pe o piaţă a muncii din ce în ce mai selectivă şi mai greu de accesat. În cadul conferinței au mai fost invitați să vorbească despre carierele lor jurnalistul Ciprian Plăiașu, editor coordonator Historia.ro, Mihai Bumbeş, preşedintele Miliţiei Spirituale, și Răzvan Dincă, antreprenor.

Adrian Cioroianu i-a sfătuit pe studenţi să profite la maximum de anii studenţiei, să aibă curaj să spună ce gândesc şi să îşi apere cu încăpăţânare convingerile, chiar cu riscul de a irita, dacă doresc să aibă succes în viaţă. Cioroianu a pornit de la propriul exemplu, amintindu-şi că i s-a propus să rămână la catedră după ce a avut curajul să contrazică un  profesor.

„Fiecare dintre voi puteţi fi, la finalul facultăţii, ceva mai cunoscuţi decât în primul an, cu condiţia să vă implicaţi în timpul studiilor. Sfatul meu esenţial este:deschideţi cât mai multe uşi cât sunteţi studenţi, e o perioadă irepetabilă, acum nimeni nu vă condamnă pentru că încercaţi lucruri noi”, a spus Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie. El a povestit că i s-a făcut propunerea de a rămâne la catedră după ce a intrat în polemică, în anul I, cu profesorul său, Lucian Boia.  „La un seminar domnul Boia spunea că banda desenată e un produs cultural fără valoare iar eu l-am contrazis, fiind un mare consumator de bandă desenată. În anul IV m-a întrebat dacă vreau să-i fiu asistent. Un om pe care nu-l mai văzusem din anul I!”, a spus Cioroianu.

Adrian Cioroianu i-a îndemnat pe studenţi să îndrăznească să deschidă cât mai multe uşi, pentru că doar aşa vor fi competitivi. „Cât eşti student, nimeni nu se uită urât la cineva care depune o aplicaţie, se înscrie la un internship sau aduce un text la o revistă. Este o marjă de îngăduinţă de care e păcat să nu profiţi”, a mai spus Cioroianu.

Vorbind despre colegi de generaţie şi catedră, Cioroianu a explicat că reuşita lor s-a bazat pe un lucru pe care l-au avut în comun, şi anume „disponibilitatea de a nu sta şi fuma sau juca cărţi în cămin”. „La finalul studiilor am avut cinci oferte de muncă, de la Cotidianul lui Raţiu,   Radio România, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, unde mă duceam ca student la conferinţe şi puneam întrebări, la Institutul de Studii Sud-Est Europene şi bineînţeles de la facultate. Te simţi bine la douăzeci şi ceva de ani când cinci instituţii îţi dau de înţeles că te vor”, şi-a amintit decanul. 

Adrian Cioroianu a pledat, de asemenea, pentru consecvenţă, arătând că în viaţă nu reuşesc cei mai buni, ci oamenii consecvenţi, care îşi urmăresc o idee şi nu cedează uşor. Întotdeauna se întâmplă să rămână în funcţie cei mai încăpăţânaţi”, a conchis acesta.

Jurnalistul Ciprian Plăiaşu, editor coordonator la Historia.ro, şi-a sfătuit colegii mai tineri să păstreze „în inimă şi în cap” cunoştinţele dobândite în facultate  pentru că mai târziu vor învăţa lucruri mai puţin plăcute legate de pragmatismul şi de societatea în care trăim. El i-a îndemnat pe studenţi să se străduiască să fie cei mai buni în ceea ce-şi propun să facă. „Va trebui să fii cel mai bun în ceea ce faci pentru că nu mai sunt atât de multe oportunităţi de muncă, ai o singură şansă pentru ceea ce vrei, aşa că trebuie să fii mai bun decât toţi cei din jurul tău”, a spus Plăiaşu. El a povestit cum a ajuns să coordoneze revista Historia, după ce a cochetat cu jurnalismul încă din liceu.„Şansa mea a fost să fiu într-un trust de presă, Adevărul Holding, chiar atunci când conducerea căuta pe cineva care să se ocupe de acea revistă proaspăt cumpărată. Eram potrivit, pentru că eram absolvent de Istorie şi aveam experienţă în presă”, a povestit Plăiaşu, care i-a invitat pe tineri să facă practică în redacţie.

Mihai Bumbeş, preşedintele Miliţiei Spirituale, susţine că Facultatea de Istorie l-a ajutat să se descopere ca cetăţean şi să aleagă calea activismului. De altfel, ONG-ul pe care îl conduce s-a născut chiar în primul an de facultate, de Ziua Europei, în 2002, din iniţiativa sa şi a unui grup de colegi, ajungând să fie astăzi una dintre cele mai auzite voci ale societăţii civile. El le-a spus studenţilor că îi plăcea să meargă la cursuri iar pasiunea pentru istorie contemporană i-a adus, printre altele, o colaborare cu Institutul Român de Istorie Recentă şi Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului.  De asemenea, mulţi dintre membrii Miliţiei Spirituale au primit oferte să lucreze în presă datorită investigaţiilor pe care le făceau. „Profesorii de la Istorie ne instigau dar ne şi legitimau în acelaşi timp, le sunt recunoscător pentru acest lucru”, a spus Bumbeş, îndemnându-i pe tineri să spargă orice barieră, să încerce absolut orice în anii studenţiei pentru a  se dumiri din vreme asupra drumului pe care vor să-l urmeze.

Pentru Răzvan Dincă, coleg de generaţie cu Mihai Bumbeş, a fost evident din facultatecă va urma calea antreprenoriatului. Astăzi conduce o afacere de succes, o editură pe care a înfiinţat-o cu un prieten, şi spune că facultatea nu doar i-a întărit cultura generală, dar l-a ajutat să devină analitic, lucru esenţial pentru un antreprenor. El i-a îndemnat pe tineri să se înscrie la internshipuri, arătând că aceasta a devenit o condiţie esenţială la angajarea în marile corporaţii.

Concluzia invitaţilor a fost că pregătirea obţinută în Facultatea de Istorie a oferit şi oferă şansa formării de specialişti pentru sectoare diverse de activitate, de la învăţământ la presă,   resurse umane, marketing sau antreprenoriat, însă cheia reuşitei este să profiţi de oportunităţile care apar în studenţie