100 de ani de la Marele Război

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, însă marele conflict european este încă relevant. Pe măsură ce anul acesta fiecare țară beligerantă își va aduce aminte de război, vechile răni se pot redeschide, scrie Spiegel.

Joachim Gauck, al 11-lea președinte al Republicii Federale Germane, lucrează astăzi într-un palat construit pentru dinastia de Hohenzollern. Însă aproape toate amintirile gloriei prusace au fost șterse din Palatul Bellevue din Berlin. Vechea grandoare aristocratică a dispărut, la fel și uniformele;au rămas, în schimb, doar câteva steaguri. În așa-zisul salon oficial, unde președintele Gauck primește vizite, se află bustul poetului Heinrich von Kleist și cel al social-democratului Heinrich von Kleist, primul președinte german după abdicarea Kaiserului Wilhelm al II-lea. 

Lui Gauck îi place simbolismul și acceptă că națiunile și oamenii văd lumea și trecutul din perspective diferite. În 2014, anul aniversării a 100 de ani, de la izbucnirea războiului, toată lumea va privi către liderul german. Și, să nu uităm, Gauck îi reprezintă pe învinși.

Peste 60 de milioane de soldați de pe cinci continente au participat la această orgie a violenței. Aproape un soldat din șase a murit, iar milioane dintre ei s-au întors acasă cu răni permanente.

Pentru acest an, în țări precum Franța, Belgia și Marea Britanie se pregătesc mari ceremonii de comemorare, concerte și expoziții. De asemenea, polonezii, cetățenii statelor baltice, cehii și slovacii vor comemora anii războiului la sfârșitul căruia și-au câștigat dreptul la națiuni independente.

În următoarele luni, Primul Război Mondial va deveni cea mai importantă chestiune pe agenda culturii comemorării specifice societății contemporane. În Germania urmează să apară 150 de cărți noi dedicate acestui subiect, iar în Franța de două ori mai multe, stabilind un record în lumea editurilor. Povestea generației pierdute în anii războiului va fi prezentată publicului;noi întrebări – dar și unele vechi– și dezbateri vor căuta răspunsuri.

La Grande Guerre

Pentru țările din Europa Occidentală, Primul Război Mondial a adus cel mai mare număr de victime din istorie. De aceea, cel puțin în Marea Britanie sau Franța el este cunoscut drept „Marele Război”. În comparație cu Al Doilea Război Mondial, pe câmpurile de luptă din NE Franței și din Flandra au murit de două ori mai mulți britanici, de trei ori mai mulți belgieni și de patru ori mai mulți francezi. Potrivit lui Gauck, acesta este unul din motivele pentru care ar fi posibilă o comemorare germană a Războiului, ca „semn de respect pentru suferința celor împotriva cărora luptam la momentul respectiv”.

Foto:Memorialul de la Verdun

Marele Război s-a remarcat nu doar prin numărul mare de victime, ci prin tipul nou de bătălie pe care l-a adus, introducând în scenă tancurile, forța aeriană și chiar armele chimice. În plus, să nu uităm că modul în care războiul s-a terminat avea să modifice cursul istoriei și, prin consecințele sale, soarta Europei.

Pe 3 august, Joachim Gauck și François Hollande vor comemora războiul la Hartmannswillerkopf, un vârf montan din Alsacia, regiunea pentru care francezii și germanii s-au luptat în război. Președintele german speră că seria de evenimente comemorative organizate în acest an le va aminti europenilor cât de departe a ajuns integrarea europeană din 1945 și până astăzi, subliniind că niciuna din țările beligerante nu a avut de câștigat de pe seama „concentrării absolute pe interesele naționale” à la 1914/1918.

Gauck mai recunoaște că memoria ororilor războiului nu servește doar la reconcilierea vechilor inamici, și că ea poate de asemenea să redeschidă vechile răni. Din această perspectivă, centenarul Marelui Război vine într-un moment nepotrivit:astăzi, multe state europene sunt martore la o renaștere a naționalismului și a sentimentelor anti-germane.  O statistică recentă arăta că 88% dintre spanioli, 82% dintre italieni și 56% dintre francezi consideră că Germania are o influență prea mare în Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, s-au făcut comparații între Germania de azi și Germania lui Wilhelm II.

Motive de neliniște

Aceste lucruri reprezintă, pentru Gauck, motive de neliniște. Acesta a declarat recent că „nu putem spera decât că vocea rațiunii e mai puternică astăzi decât în perioada dintre cele două războaie. Europa e prea liniștită pentru a-mi putea imagina posibilitatea unui scenariu de război încă o dată. Cu toate acestea, am văzut în Balcani că acele mecanisme arhaice ale urii pot lua amploare în mijlocul unui deceniu pașnic.”

În epoca NATO și a forțelor armate integrate, cu greu ne mai putem imagina un război între europeni. Cu toate acestea, în secolul XXI există alte metode de a semăna discordie. Astăzi, echivalentul mobilizării forțelor armate din trecut poate fi amenințarea de a trimite o țară precum Grecia în faliment dacă cetățenii săi nu se conformează cererilor miniștrilor de finanțe din Europa. De aceea, mulți istorici au observat cu îngrijorare că ceea ce se întâmplă astăzi nu diferă prea mult de ceea ce s-a întâmplat acum 100 de ani.

Acum un secol, lumea pornise în direcția globalizării. Comerțul intercontinental era în floare. Germanii purtau haine făcute din bumbac indian, consumau cafea din America Centrală;lucrau ca bărbieri la Londra, brutari la Sankt Petersburg sau, în cazul femeilor, guvernante la Paris. Între timp, polonezii munceau în condiții teribile în zona industrială Ruhr.

Cei care își permiteau călătoreau în toată Europa fără pașaport. Profesorii universitari își scriau între ei în engleză sau franceză. Familiile regale și nobiliare de pe continent aveau legături de rudenie între ele;chiar cei mai importanți monarhi din Europa – Kaiserul german, regele britanic și țarul rus-erau veri. Se adresau unul altuia cu Willy, Nicky și George și se întâlneau periodic la evenimentele de familie (precum nunta fiicei Kaiserului, din 1913).

În aceste condiții, cu atâtea legături și interacțiuni dintre țările europene, cum de s-a ajuns la război? De ce acest război a revendicat atâtea victime? Și de ce a durat atât de mult?!