În mare mãsurã istoria imperialã romanã a fost, cel puțin în ochii romanilor înşişi, reprezentatã prin imaginea lui princeps, cea mai importantã figurã a scenei publice. Ideologia imperialã se modificã în perioada 193-284, remarcându-se în primul rând numãrul mare de împãrați şi faptul cã majoritatea erau soldați. Aceste generalitãți ascund însã dezvoltãri mai largi. La finele... » citeste mai mult
În septembrie 2000 London Museum anunțã o descoperire arheologicã remarcabilã care atrage atenția specialiştilor şi a publicului larg, provocând o serie amplã de dezbateri. Cercetãtorii scot la ivealã mormântul unui gladiator, pe care îl dateazã în secolul I p.Hr. Spre surprinderea tuturor, rãmãşițele apartin unei femei. Istoricii ştiau deja cã au existat personaje feminine care au... » citeste mai mult
De-a lungul secolelor numele lui Caligula a fost asociat cu nebunia, infamia, sadismul şi perversiunea. Sadicii notorii ai istoriei, cum ar fi Gilles de Rais, se pare cã şi-au modelat comportamentul dupã cel al cezarilor nebuni, aşa cum reiese din surse precum Suetonius. Cunoştinţele noastre despre Caligula depind în bunã mãsurã de Suetonius. » citeste mai mult
Prostituţia. La fel de veche ca umanitatea. Cea care ia naştere din îmbinarea a douã instincte fundamentale: voinţa de a trãi şi nevoia de reproducere. Un produs atât al sãlbãticiei cât şi al civilizaţiei. Ce pãrere aveau romanii despre utilizarea trupului ca bun economic? În general, sexul, erotismul şi prostituţia erau tratate cu puţine menajamente în lumea romanã, mai ales dacã... » citeste mai mult
Asaltul roman asupra Britaniei
Invazia romanã din Britania este o poveste veche. Dar odatã cu descoperirea recentã a coifului de la Hallaton, coif de paradã purtat de trupele auxiliare de cavalerie, ni se aminteşte cã relaţiile dintre romani şi localnici erau mult mai complexe decât ar pãrea la prima vedere. Au luptat unii britoni împotriva propriilor cosângeni? A fost teritoriul o pradã uşoarã pentru romani? Ce... » citeste mai mult
Dispariţia celei de-a noua legiuni a Romei este de multã vreme un mister care îi intrigã pe istorici, dar sã fie oare revolta scoţilor cea care a distrus-o şi a condus la fãurirea unei graniţe consistente în nordul insulei britanice? Legenda ne spune cã una dintre cele mai bine pregãtite unitãţi militare ale Imperiului a fost rãvãşitã şi umilitã de o adunãturã de rãzboinici barbari,... » citeste mai mult
Anarhia militara in Imperiul Roman si imaginarul istoric
Aşa cum o definea Lucian Boia, istoria este “o aventurã a spiritului”[1], în care imaginarul îşi face loc inevitabil, indiferent de epoca sau tema abordatã. Putem spune cã imaginarul are un caracter universal, pentru cã pretutindeni în istorie vom intâlni reprezentãri sensibile structurate de idei abstracte; arhetipuri care organizeazã şi contureazã materia istoricã. De ce imaginar? Pentru... » citeste mai mult
Pe ce se baza puterea lui Augustus?
Declarând la şedinţa senatului din 13 ianuarie 27 a.Hr. cã Republica este restauratã, Octavian renunţã la puterile sale de triumvir. Dar la urmãtoarea şedintã este rugat sã rãmânã la conducere, deşi el spune cã doreşte doar o provincie. Senatul îi oferã o serie de titluri şi onoruri, precum şi calitatea de Augustus, propusã de Munatius Plancus. Dacã ar fi preluat titlul de Romulus,... » citeste mai mult
Necropolã romanã descoperitã în Tunisia
O descoperire întâmplãtoare scoate la ivealã aproape 100 de morminte romane lângã el Kantra – în regiunea sudicã a insulei Djerba. Angajaţii de la STEG (Societatea tunisianã pentru electricitate şi gaz) precum şi angajaţii Ministerului Muncii aduc la luminã mormintele în timpul unor lucrãri în... » citeste mai mult
Propaganda imperialã. Impãratul Gallienus.
Publius Licinius Egnatius Gallienus (218-268), fiul lui Publius Licinius Valerianus, a fost coîmparat cu tatãl sãu în perioada 253-260, pentru ca apoi sã domneascã singur pânã la sfârşitul vieţii. Senatul l-a învestit Caesar pe Gallienus dupã ce tatãl sãu fusese proclamat imperator in Rhaetia, pentru ca apoi sa dobândeascã titlul de... » citeste mai mult
Imaginea imperială la Eusebiu din Caesarea
Începând cu secolul al IV-lea se dezvoltă mitul lui Constantin, construindu-se o întreagă hagiografie a primului împărat creştin. “Viziunea” dinainte de bătălia de la Pons Milvius reprezintă un prilej pentru elaborarea a două versiuni privind convertirea sa la creştinism. Versiunea creştină ne spune că ar fi fost determinat să treacă la creştinism în contextul bătăliei... » citeste mai mult
Expansiunea romană: naşterea unui imperiu
De-a lungul istoriei sale, Roma a cunoscut o expansiune considerabilă, în urma căreia a ajuns de la un oraş-stat italic un adevărat imperiu. Dar de ce s-a extins? Theodor Mommsen vorbea despre misiunea civilizatoare a Romei, dar aceasta este mai degrabă un efect decât o cauză. Teoria oricum se naşte într-un anume context, în timpul creării imperiilor coloniale, ceea ce-l face pe... » citeste mai mult
You are missing some Flash content that should appear here! Perhaps your browser cannot display it, or maybe it did not initialize correctly.
"HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012" -
14 Mai 2012
Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.
Vedeţi mai multe detalii
